Film,  Trending

Vechi şi nou. De ce sunt filmele clasice mai bune ca cele de azi

Nu ți se întâmplă doar ție: să ajungi acasă cu capul cât banița după o zi cruntă la muncă, să vrei o masă care să se pună singură și o cadă care să fie gata umplută, să te trântești în pat la un film care să te relaxeze și să nu te facă să gândești prea mult… dar totuși, să-ți pună creierii un pic pe moațe, că oameni suntem și vrem să evoluăm.

Suntem mulți cei care trecem prin starea aia – am văzut filmul ăsta, nu e nimic nou pe Netflix, nu vreau să mă apuc de un alt serial, mi l-a recomandat cutare de la birou dar e o stupizenie. Cu toate astea… știi care e partea faină? Că nu trebuie să te limitezi la filmele și serialele “la modă“. Există o mină de aur, una care nu e la îndemâna tuturor pentru simplul motiv că nu-i interesează: filmele clasice.

E vorba, ca să ne înțelegem, de toate filmele vechi – dacă vrei și un an, e vorba despre filmele apărute până în 1980. Sunt multe definiții pentru filme “vechi“, asta e a mea: filme bune de la începuturi și până în 1979, inclusiv. Hai să-ți spun ce de sunt cele mai mișto.

1. Sunt uşor de înţeles

Când ţi s-a întâmplat ultima oară să ieşi din sala de cinema şi primul lucru pe care l-ai făcut a fost să scoţi telefonul şi să cauţi informaţii suplimentare pe net? Pentru că, în ziua de astăzi, producătorilor le place să lase unele iţe în aer, ajungi să te întrebi dacă ai înţeles bine firul epic sau ţi-a scăpat ceva. Pe de o parte e bine, te cerţi cu prietenii ore întregi pe detalii – fiecare a văzut altceva.

Pe de altă parte, însă, filmele vechi sunt… simple. Nu am un cuvânt mai bun, asta e, sunt simple. Acţiunea e uşor de priceput pentru că personajele sunt uşor de înţeles, iar dilemele lor – plotul, dacă vrei – sunt la vedere. Nu încearcă să-ţi ia ochii cu efecte speciale, nu au de gând să te lase la final cu gura căscată şi cu întrebarea “ce mama dracului s-a întâmplat?!” pe buze.

Un rol important – dacă nu cel mai important, ca să zic așa – îl au actorii din perioada clasică. Nu aveau greenscreen, nu aveau specialiști în cascadorii, nu aveau decât moaca și talentul. Iar asta s-a văzut, în timp: dacă actorii erau nașpa, filmul era nașpa. Prin urmare, filmele vechi și bune aveau actori buni, care își făceau rolul ușor. Un exemplu e “Fereastra din spate” al lui Hitchcock: James Stewart joacă rolul unui tip cu ambele picioare rupte, și-l joacă demențial.

2. Spun o poveste, nu o strategie de marketing

Că tot ziceam mai sus de efecte speciale, aş mai adăuga aici marketingul: e prea mult uneori. Păi uită-te la buget! În 2014, Transformers: Age of Extinction a adunat peste un miliard de dolari încasări (a fost singurul film care a depăşit pragul în anul ăla) cu un buget de 210 milioane de dolari, din care 100 de milioane au fost cheltuiţi doar pe marketing, zice Hollywood Reporter.

Practic, jumătate din buget a fost cheltuit ca să-i convingă pe oameni să meargă la film. Din punctul de vedere al producătorilor, filmul a fost un succes. Din punctul de vedere al cinefilului… Cine mama dracu mai ştie despre ce a fost vorba acolo? A, erau parcă nişte dinozauri la mijloc. Nu, scuze, ăla a fost Transformers: The Last Knight, care a pierdut bani. Păi dacă nici cu dinozaurii nu mai faci treabă…

În orice caz, ideea e simplă: filmele vechi sunt altfel, pentru că se concentrează pe altceva: pe poveste. Şi pe jocul actoricesc. Akira Kurosawa a făcut “Rashomon” în 1950 cu 250.000 de dolari. Nu e important cât a scos de pe urma lui, ci faptul că filmul ăla e unul dintre cele mai mişto realizate vreodată. Povestea, personajele… totul se leagă într-un tot unitar. Despre “efectul Rashomon” şi influenţa lui Kurosawa.. o să detaliez în altă parte.

3. Sunt o fereastră veritabilă spre trecut

Când aud pe vreunul că nu se poate uita la filme vechi pentru că-s… învechite, pentru că cinematografia e perimată, pentru că sunt alb-negru, pentru că sunt puerile, pentru că jocul actoricesc e dus la extrem şi e exagerat… Omule, aşa se făceau filmele acum 60-70-80 de ani. Sunt pastile de viaţă din epoca respectivă, aşa gândeau oamenii de-atunci, aşa se purtau, aşa îşi trăiau viaţa.

Dacă mă uit la “Casablanca“, e făcut în 1942, în mijlocul celui de-al Doilea Război Mondial. Pe vremea aia încă nu se ştia ce mizerii făceau naziştii în Europa, nu se ştia de Holocaust sau de ghetouri. Dar pelicula aia, dincolo de povestea romanţată, îmi arată exact cum vedeau oamenii de-atunci războiul. De ce aş fi mai mulţumit dacă m-aş uita la un film făcut în 2020, în care e vorba despre Casablanca în 1942?

În plus, avem multe de învăţat, privind prin această fereastră spre trecut. Pentru că, atunci când stăm comozi pe canapea, cu un film vechi în faţă, ne e mult mai uşor să vedem neregulile. Rasismul, sexismul – sunt mult mai vizibile atunci când le cernem prin mintea noastră de-acum. Poate fi vorba doar de desenele cu Tom şi Jerry, dar şi de o capodoperă de Oscar, cum a fost “Ghici Cine Vine la Cină“. Mi se pare că învățăm mai mult din ele, decât din “12 Years a Slave“, să zicem.

4. Sunt originale, nu o ciorbă reîncălzită

Bine, o să ziceți că cinematografia era la început, așa că era și normal ca filmele să fie originale – n-aveau inspirație din urmă. Dar, dincolo de asta, scenariile erau deștepte, jocul actorilor era fără cusur (aici poate fi discutabil, dar nu prea mult), iar scenariile erau geniale, pentru că trebuiau să spună o poveste, nu să bage explozii acolo unde replicile ar fi fost inutile – în concepția scenariștilor.

Dincolo de asta, hai să ne gândim la subiectele abordate. Pe vremuri, puteai face un film despre absolut orice, în orice stil, în orice cheie, cu orice unghi de abordare. Scandalos? Înfricoșător? Ilar sau, pur și simplu, relaxat? Avem de toate. Asta pentru că nu era marketingul atât de implicat. Producătorii filmelor vechi nu aveau focus grupuri care să le spună cum să încheie un film ca să iasă bine: îl făceau și abia apoi vedeau ce iese și dacă e pe gustul oamenilor.

A, să nu uităm de sequel-uri. În ziua de astăzi, franciza “Furios și Iute” a ajuns la al zecelea film, care va fi lansat în 2021. Să fim serioși, crede cineva că va fi vorba despre altceva decât despre super-mașini conduse de super-piloți care știu să bată super-bine? Cam atât despre originalitate. Sunt curios de ce nu s-a făcut un sequel după “Some Like It Hot” – poate pentru că nu s-a mai născut o Marilyn între timp, dar eu cred că are legătură și cu originalitatea: filmul ăla a fost per-fect.

5. Sunt obligatorii pentru oricine se consideră “cinefil”

Probabil ar fi trebuit să pun motivul ăsta printre primele, dacă nu chiar la început, dar a ajuns la coadă și nu pentru că e de trecut cu vederea. Filmele vechi au marea calitate de a fi fost originale – și ăsta e motivul pentru care au inspirat atâtea altele de-a lungul anilor, filme poate la fel de bune ca ele. Pentru că inspirația trebuie să plece de undeva. “Psycho” a fost lansat în 1960, dar stă la baza tuturor thriller-elor apărute de-atunci încoace.

Dacă te uiți la filmele preferate ale marilor regizori și producători din anii recenți, o să observi că pe listele alea sunt pelicule de care nu ai mai auzit până acum pentru simplul motiv că au fost realizate cu zeci de ani înainte să te naști. Oamenii ăia știu ceva, dacă le-au trecut acolo. De ce sunt obligatorii? Păi, sunt la fel de obligatorii cum e alfabetul pentru cineva care vrea să scrie un roman. Șocant, nu?

La final, nu pot decât să te sfătuiesc să pui mâna pe o listă cu cele mai bune filme clasice – nu contează neapărat CARE listă, dar o să las aici lista celor de la Rotten Tomatoes -, să alegi unul din ele, să pui de popcorn și să te trântești pe canapea. Unele sunt pe Netflix sau pe alte servicii de streaming, altele pot fi achiziționate online pentru câțiva dolari – nu asta e important, ci faptul că îți vei îmbunătăți considerabil cultura cinematografică și vei avea parte de o experiență cu care puțini oameni de azi se pot lăuda.

Știi care e partea bună? Nici nu contează dacă-ți va plăcea filmul respectiv – ai un punct de plecare către o lume superbă.

Sed non elit aliquam, tempor nisl vitae, euismod quam. Nulla et lacus lectus. Nunc sed tincidunt arcu. Nam maximus luctus nunc, in ullamcorper turpis luctus ac. Morbi a leo ut metus mollis facilisis. Integer feugiat dictum dolor id egestas. Interdum et malesuada fames ac ante ipsum primis in faucibus.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.