• Blog

    “The Godfather, Coda” – Naşul III (1990) primeşte o nouă şansă la nemurire

    După trei decenii, Francis Ford Coppola a luat la bibilit “Naşul III” şi spune că l-a făcut mai bun decât filmul din ’90. “Coda” înseamnă “capăt de linie”, dar nu cred că se referă la “Moartea lui Michael Corleone” – nu e o noutate. Nu am apucat să văd noul director’s cut, doar să citesc despre… A fost suficient să dezgroape nişte amintiri. Nu mai ţin minte când am văzut prima oară “Naşul”. Sunt amintiri vagi, secvenţe amestecate, nici nu pot spune dacă era I, II sau III. Cel mai probabil l-am prins pe bucăţi, dacă l-a dat vreodată TVR-ul în perioada anilor ’90 – dar nici de asta nu…

  • Blog

    Cum se naşte o povestire – reţetă proprie

    În mijlocul unei discuţii despre idei bune, idei proaste şi ce să faci în general atunci când ai impresia că ai pus coada la prună şi ai inventat mersul pe jos, mă întreabă mai deunăzi un amic de unde mi-am luat inspiraţia pentru povestirile pe care le-am scris în ultimii ani. Nu i-am cerut detalii, nu l-am întrebat dacă sunt bune sau rele. Am avut recent o epifanie şi mi-am dat seama ce nu e în regulă cu ele, aşa că nu mai voiam să aud şi alte păreri. Dar i-am răspuns totuşi cu un exemplu, pentru că ideile de la care pleacă povestirile astea, scrise sau nescrise, se nasc…

  • Blog

    În care este vorba despre obrăznicie

    E ora 6 dimineaţa în Bucureşti, o dimineaţă rece şi alburie, în ciuda întunericului. E noiembrie şi e ceaţă afară, iar eu stau în faţa unui chioşc de la piaţa Crângaşi, să-mi cumpăr ţigări. Sunt chior de somn şi deloc încântat: e coadă… au început pieţarii să-şi deschidă tarabele şi nu pot să facă asta fără o cafea de la tonomat. Mai aveam un om în faţa mea când… pe lângă mine trece un moşuleţ capsat bine. Efluviile de alcool se răsfrâng din el mai ceva ca aromele dintr-o parfumerie franţuzească. Poartă mască sub nas şi pare că vorbeşte singur, lălăit. Ţine în mână vreo zece lei în bancnote de…

  • Film,  Trending

    Vechi şi nou. De ce sunt filmele clasice mai bune ca cele de azi

    Nu ți se întâmplă doar ție: să ajungi acasă cu capul cât banița după o zi cruntă la muncă, să vrei o masă care să se pună singură și o cadă care să fie gata umplută, să te trântești în pat la un film care să te relaxeze și să nu te facă să gândești prea mult… dar totuși, să-ți pună creierii un pic pe moațe, că oameni suntem și vrem să evoluăm. Suntem mulți cei care trecem prin starea aia – am văzut filmul ăsta, nu e nimic nou pe Netflix, nu vreau să mă apuc de un alt serial, mi l-a recomandat cutare de la birou dar e…

  • Ficţiune

    Curiozităţi

    A.D. 2068, Nava-geamăn UNSS Castor/Pollux, undeva la marginea sistemului solar Căpitanul-General Alvar Santiago de la Rey, comandantul suprem al misiunii spaţiale “Tolimar II“, îşi prinse capul în mâini. De partea cealaltă a mesei, răsturnaţi în fotolii, amiralii Waldemar Kai şi Jonathan Quantrill priveau sideraţi imaginile de pe ecranul uriaş amplasat pe unul dintre pereţii sălii de conferinţe. În picioare, în spatele lor, stăteau adunaţi vreo duzină de ofiţeri superiori şi juniori, unii cu lacrimi în ochi, alţii cu expresii impenetrabile, alţii cu pumnii şi dinţii încleştaţi. Trecură minute bune până când Căpitanul-General sparse tăcerea. Avea o voce răguşită, ca atunci când dai pe gât un pahar de apă cu gheaţă.…

  • Ficţiune

    Punct de Convergență: 1968

    — … şi nu aveam cu cine să discut, punct. Nu mai zic de ce se întâmplă în jurul nostru, de lumea în care trăim, chestii care nu o interesau. Dar am dus-o la bunici la moşie, i-am arătat şemineul şi i-am zis bagă şi tu nişte lemne şi fă focul. Mă cheamă din curte după o jumătate de oră şi-mi zice că nu găseşte butonul. Păi chiar aşa?! Butonul?! — Ce vrei, Lemmy, nu toată lumea trebuie să ştie fineţuri de-astea de-ale tale. Gândeşte-te şi tu… — Da, mă, fineţuri, zi-mi iar că-s învechit! Dar butonul?! Cum adică unde e butonul şemineului?! — Hai că sunt şi şeminee care…

  • Ficţiune

    Ex Arcadia Ego

    – Hai, puneţi-l repede pe masă. Şi manevraţi-l cu grijă, tâmpiţilor. Dacă stricaţi ceva, o să-mi recuperez pierderile pe spinarea voastră. Nu râde, tâmpitule, că tu eşti primul vizat.– Da şefu’, nu râd şefu’! Markus Beake, farmacist şi proprietar de farmacie cunoscut în aproape toată Arcadia Nova pentru promptitudinea cu care-şi onora obligaţiile faţă de clientelă şi, în timpul liber, şeful unui minor – deşi notoriu – clan interlop, stătea crăcănat pe un scaun aşezat strategic în mijlocul încăperii care, la cum arăta, era nimic mai mult decât subsolul unei clădiri. În faţa lui, lîngă perete, doi indivizi îmbrăcaţi în zdrenţe sumare se chinuiau să urce pe o masă de…